Dept.Medical Psychology,Faculty of Medicine,Univ.of Medicine & Pharmacy Carol Davila,Bucharest

Dedicated to excellence in health psychology and behavioral medicine
 
AcasaAcasa  FAQFAQ  CautareCautare  InregistrareInregistrare  MembriMembri  GrupuriGrupuri  Conectare  

Distribuiți | 
 

 Bibliografie pentru examenul de Psihologie Medicala

In jos 
AutorMesaj
Admin
Admin


Numarul mesajelor : 397
Data de inscriere : 30/08/2007

MesajSubiect: Bibliografie pentru examenul de Psihologie Medicala   19.11.08 8:58

Actualizare 15.11.2008

Seriile 3,4,6,7 MG: Referințele 1 și 4 = obligatorii, 2, 3 = facultative

Seriile 1,2,5,8 MG + FMAM: referințele 1 și 2 = obligatorii, 3, 4 = facultative




1. “PSIHOLOGIE MEDICALĂ” (I.B.Iamandescu, Ed. Infomedica, 2005)

De la psihosomatică la psihologia sănătății. Scurt istoric. Câmpul de preocupări actuale
Problemele centrale abordate de:
- Psihologia Sănătății – pag. 5;
- Psihosomatică – pag. 5-6, 11, 12 (fig.2), 13;
- Medicina comportamentală – pag. 6;
Limbajul simbolic al organelor versus explicațiile biologice ale bolii
(ex.astm) – pag. 7;
Alexitimia/ Alexisomia (curs/lp);
Filtre antistress – fig.2/ pag. 12;
Eseurile studențești pentru premiile Balint – pag. 17;
Tipuri de situații metaforă în relația medic-pacient : « angina
temporis », « soțul uscat », « sindromul garaj », « anticorpii sănătății » - pag.18

Domeniul de preocupări al psihologiei sănătății
Definiții : succinte (Sarafino și Marks) și restrictive – pag. 21;
Psihologia clinică a sănătății – pag. 22;
Definițiile sănătății – pag. 26-27;
Parametrii somatici ai sănătății – pag. 25;
Procese mentale și comportamentale – pag. 28;
Definițiile sănătății mentale – 1 și 2 – pag. 28-29;
Modelul « onion » al sănătății – pag. 29-30;
Sănătate mentală, atipii (bolnavul nevrotic, psihotic, tulburări de personalitate, personalități accentuate) - pag.30, 31;
Criterii pentru stabilirea normalității - pag. 31-32;
Tipuri de trăsături accentuate ale firii – pag. 32;
Medicalizarea problemelor de viață versus salutogeneză – pag. 33;
Rolul comunicării în salutogeneză – pag. 34-35.

Stilul de viață și sănătatea
Factori implicați în deciziile comportamentale de sănătate – pag. 37, 38, 39 și fig.3 - pag. 38;
Teorii asupra comportamentelor salutogenetice : b) Rogers și c) Bandura – pag. 39-40;
Istorii individuale și norme sociale – p. 41-42 și 48, inclusiv fig.4.

Conduite salutogenetice și de risc pentru îmbolnăvire
Resurse biologice, psihologice, sociale pentru sănătate – pag. 44-45, suportul social (pag. 34, 35, 44, 45);
Factorii de risc pentru boală – tabel 1/ pag.45;
Conduite salutogenetice – tabel 2/ pag.46-47;
Factori implicați în formarea conduitei salutogenetice – pag. 48-49, 51 și tabelul 3;
Rolul religiei pentru sănătate – pag. 50;
Factori de risc individuali – pag. 53-54 (cele 4 tipuri de șefi ierarhici – fig.1 și tabelul 4).

Modelul bio-psiho-social (Engel) al sănătății și bolii
Modelul bio-psiho-social – pag. 57-64, inclusiv tabelele 1, 2, 3, 4, 5 și fig.1;
Atitudinea psihologizantă și biologizantă în evaluarea bolnavului – p. 57, 58.

Fumatul
Principalele boli generate de fumat – pag. 67 și 70;
Fumatul pasiv – pag. 68;
Stoparea fumatului – pag. 69-70;
Cauze psihologice ale fumatului - pag. 70-71;
Abordarea psihologică – pag. 71-72 (4.1) și 72-73 (4.2.1-3, fără 4.2.4 și restul).

Consumul de alcool
Costuri sociale și principalele boli generate – pag.77;
Beția de tip latin și scandinavic – pag. 77-78;
Intoxicația etilică acută – pag. 78-79;
Etilismul cronic - pag. 79;
Abstinența – tabel 1, criteriile 2,3,4,5,6 – p. 79-80;
Comportamentul alcoolicului - pag.80, tabelul 2/pag. 81;
Efecte ale consumului de alcool – tabel 3/pag. 81, tabel 4/pag.82;
Unitatea de alcool – pag. 83;
Limitele consumului de alcool pentru bărbați și pentru femei în U.A – pag. 83;
Efectele favorabile ale consumului de alcool – pag. 83;
Tipuri de băutori, după Jellinek - pag. 84;
Prevenirea consumului excesiv – pag. 86, tabelul 1.

Obezitatea
Efecte asupra sănătății – pag. 89 și minim 6 boli extrase din tabelul 1;
Cauze extragenetice ale obezității – pag. 90-91;
Comportamentul alimentar – pag. 91-92;
Tipuri de obezitate psihogenă – pag. 92-93;
« Binge eating » și hiperfagia – pag. 93;
Ingestia la eustress și ingestia compulsivă – pag. 94;
Tipuri de obezi – pag. 95-96;
Consecințele obezității în plan psihic - pag. 96-97.

Drogurile
Cauze ale consumului – pag. 102-104;
Simptomatologie – tabel 1/pag. 104.

Tulburările de somn
Factori ce influențează somnul – pag. 110-112;
Aspecte clinice – pag. 112-113 (fără tab.2).

Tulburări funcționale sexuale psihogene
Dorința sexuală – pag. 115;
Tulburări de dinamică sexuală, clasificare – pag.117;
Dispareunia și ejacularea precoce – pag. 117-118;
Cauze medicale ale tulburărilor sexuale – tabel 1/pag.116;
Ciclul de răspuns sexual (DSM-IV) – pag. 117;
Parafiliile – pag. 116 + curs, cauze psihosociale – pag. 118 și tabelul 2 integral;
Modalități de prelevare a anamnezei sexuale – pag. 119.

Stressul psihic (SP)
Definiții: Golu – pag. 123, Iamandescu – pag. 125, Lazarus – pag. 127;
SP primar și secundar – pag. 124;
Distressul: definiție – pag.125, hormoni de distress, categorii de distress – pag. 126-128, eustress – idem – pag. 127-130;
Markerii SP acut – numai tabel 2 (A și B) - pag. 131;
Comportamentul în SP cronic – pag. 132-135 (inclusiv tabelele 4 și 5);
Mecanisme de coping (3) – pag. 134-136;
Implicații psihofiziologice – pag. 137;
Reacția catecolaminergică de stres – pag. 138;
Endorfinele – pag. 138-139;
Agenții stresori – caracteristici generale – pag. 142-145;
SP acute zilnice (Kahner) – tabel 7/pag.145;
Scala Holmes-Rahe – pag. 145-146;
Vulnerabilitatea la stress – pag. 146-147;
Tipul comportamental A – pag. 149-150;
Tipul comportamental C – pag. 150-151;
Rolul patogen al ostilității și interiorizarea supărării - pag. 149-151;
Anxietatea excesivă și moderată – pag. 151-152 și pag. 158;
Starea depresivă și narcisismul – pag. 153;
Filtre antistress (6) - pag. 155-156;
Trăsături imunogene – pag. 156-159;
Gradația fiziologiei emoțiilor : TPS, BPS – pag. 169 și tabelul 10;
Stressul post-traumatic – pag. 165-166;
Boli psihosomatice - curs și pag. 166-167;
Cronologia modificărilor patologice induse de SP – pag. 168-169 și tabelul 12;
Aprecieri finale – pag. 169-170;
Conduite antistress (pag.172).



2. “PSIHOLOGIE MEDICALĂ” (2)
(sub.red. I.B.Iamandescu, Ed. Infomedica, 2008)


Partea I
- Cap.I: Fundamentele psihosomaticii (pag.3-12) (IOAN BRADU IAMANDESCU)
- Cap.III: Tulburări psihosomatice (pag.21-30) (IOAN BRADU IAMANDESCU)
- Cap.IV: Boli psihosomatice (pag.31-40) (IOAN BRADU IAMANDESCU)
- Cap.V: Aspecte psihologice și psihosomatice ale durerii (pag.41-54) (GABRIELA IORGULESCU)

Partea a II-a
- Cap.I: Stressul psihic: cadru noțional. Cauze.Mecanisme. Efecte (pag.79-102) (IOAN BRADU IAMANDESCU)
- Cap.III: Managementul stressului (pag.119-144) (IOAN BRADU IAMANDESCU)

Partea a III-a
- Cap. I: Corelații psihosomatice ale anxietății (pag.145-154) (MARIA LADEA)
- Cap.II: Corelate somatice ale depresiei (pag.155-164) (VICTOR MARINESCU)
- Cap.V: Tulburările somatoforme (pag.179-186) (IOAN BRADU IAMANDESCU, ALEXANDRA MIHĂILESCU)

Partea a IV-a
- Cap. I: Psihoterapia - cadru conceptual (pag.229-236) (IOAN BRADU IAMANDESCU)
- Cap. II: Psihoterapia suportivă simplă (pag.237-240) (IOAN BRADU IAMANDESCU)
- Cap. VIII: Îmbunătățirea competenței sociale a bolnavilor psihosomatici (pag.295-296) (IOAN BRADU IAMANDESCU)



3. "DIMENSIUNEA PSIHOSOCIALĂ A PRACTICII MEDICALE” (sub redacția I.B.Iamandescu, B.Luban-Plozza, Ed. Infomedica, 2002)

Școala de la Ascona (p. 13-14) (IOAN BRADU IAMANDESCU, BORIS LUBAN-PLOZZA);

Angina temporis (p. 14) (IOAN BRADU IAMANDESCU, BORIS LUBAN-PLOZZA);

Stilul de viață (p. 20) (BORIS LUBAN-PLOZZA, IOAN BRADU IAMANDESCU);

Factorii de risc ai studiului Alameda (p. 21-22) (fără tabel 1) (BORIS LUBAN-PLOZZA, IOAN BRADU IAMANDESCU);

-ersonalitatea anancastă (p. 24) (BORIS LUBAN-PLOZZA, IOAN BRADU IAMANDESCU);

Modelul Theorell-Karasek (p. 26) (BORIS LUBAN-PLOZZA, IOAN BRADU IAMANDESCU);

Tutunul: efecte ale fumatului, aspecte psihologice ale renunțării la fumat, factori psihosociali ce influențează sevrajul nicotinic, rolul medicului în demersul întreruperii fumatului (p. 28-31) (fără tabel 5) (BOGDAN GRIGORE);

Atitudini față de sănătate și boală, regresia afectivă și comportamentală, evaziunea, exaltarea eu-lui, contagiunea informațională, drepturile și obligațiile bolnavului (Parsons) (p. 115-124) (BORIS LUBAN-PLOZZA,
IOAN BRADU IAMANDESCU);

Calitatea vieții (definiție, evaluare, scale de evaluare a calității vieții) (p. 125-129) (IOAN BRADU IAMANDESCU, IOANA NECULA);

Relația medic-bolnav (statutul social al medicului (p. 133-136), empatia (caractere generale (p. 137-138), tipuri de atitudine empatică (p. 140), bariere în calea comunicării medic-pacient (p. 138-139), sugestia de prestigiu (143), relația simetrică / asimetrică medic-pacient (p. 145-146), ofertele bolnavului (p. 146), anamneza: tipuri (p. 147-149), particularități de ordin conjunctural al RIP Dr-Pt (p. 149-150) (BORIS LUBAN-PLOZZA, IOAN BRADU IAMANDESCU);

Principii deontologice cu aplicabilitate în medicină (p. 150-151), drepturile pacientului (p. 150), situații problematice (p. 152-154) (BORIS LUBAN-PLOZZA, IOAN BRADU IAMANDESCU);

Anamneza: probleme generale (158-160) (IOAN BRADU IAMANDESCU);

Principii de abordare a pacienților dificili, modalităti de gestionare a timpului acordat consultului medical (p. 161) IOAN BRADU IAMANDESCU);

Algoritm de abordare a bolnavului psihosomatic (cadrul ambiental, agenda de probleme, interviul deschis / închis) (p. 166-169) (OVIDIU POPA-VELEA);

Abordarea bolnavului prin prisma concepției psihosomatice (tabel p. 175) (IOAN BRADU IAMANDESCU, BORIS LUBAN-PLOZZA);

Sindromul burn-out la medici (177-179) (OVIDIU POPA-VELEA);

Copilul și adolescentul: premize teoretice, dezvoltarea neuropsihică și comportamentală (p. 181-182, pînă la p.183-184), cadrul familial (p. 185-187), modalități de abordare a copilului de către medic (p. 188-189) (LILIANA DIACONESCU);

Starea de sănătate a adolescentului, modalități de abordare a adolescentului de către medic (p. 191) (LILIANA DIACONESCU);

Modificări psihice specifice (pre)senescenței (p. 193), modificări somatice cu tentă funcțională la vîrstnici (p. 193-194), conduita medicului față de bolnavii vîrstnici (p. 194-195) (IOAN BRADU IAMANDESCU);

Modificări psihosomatice și endocrine în perioada climacteriului, influența factorilor psihosociali (p. 197-199) (FRAGA PAVELIU);

Probleme psihologice implicate de administrarea medicamentelor (p.275-290) (IOAN BRADU IAMANDESCU, IOANA NECULA);

Particularităti biopsihosociale ale actului chirurgical: caractere de ordin psihologic ale actului chirurgical, cauzele anxietății perioperatorii, probleme și incidente cu consecințe psihologice în decursul actului chirurgical (p. 299-303) (IOAN BRADU IAMANDESCU, OVIDIU POPA VELEA);

Medicina alternativă (definiție, clasificare, domenii de aplicație: calități și limite, aromaterapia (p. 306-308) (IOAN BRADU IAMANDESCU, BOGDAN GRIGORE);

Complianța terapeutică (p.309-322) (IOAN BRADU IAMANDESCU, OVIDIU POPA VELEA);

Elemente de iatrogenie psihogenă (definire, clasificare, prevenirea iatrogenizării pacientului) (p. 322-325) (IOAN BRADU IAMANDESCU, BOGDAN GRIGORE);

Conceptul de normalitate psihică (cele 3 perspective) (p. 347-350) (MIHAELA MINULESCU);

Ajutorul psihologic, noțiunea de psihoterapie (p. 371-373) (IOAN BRADU IAMANDESCU);

Caracteristici de bază ale psihoterapiei suportive (p. 374-378) (IOAN BRADU IAMANDESCU).



4. "PSIHOLOGIE MEDICALĂ (Baze teoretice și aplicații practice pentru medici și psihologi)" (O.Popa-Velea, L.Diaconescu, I.Necula Cioca, Ed. Universitară "Carol Davila", București, 2006).

- Terminologie: psihologia sănătății, psihologia clinică, medicina comportamentală, psihosomatica (pag.1-3) (O.Popa-Velea);

- Metode de investigare și de diagnostic în psihologia medicală (observația, interviul, anchetele, testele psihologice) (pag. 11-20) (O.Popa-Velea);

- Concepția clasică asupra tulburărilor mentale: clasificarea lor în nevroze, psihoze și psihopatii; utilitate practică (pag.30-39) (O.Popa-Velea);

- Mecanisme de apărare a Eului: negarea, refularea, proiecția, comutarea, regresia, formațiunea reacțională, intelectualizarea) (pag.99-105) (I.Necula Cioca);

- Modele explicative ale bolii, atitudinile față de boală, efectele bolilor (pag.118-126) (L.Diaconescu);

- Tabloul manifestărilor clinice psihosomatice. Caracteristici generale ale bolilor psihosomatice. Cercetări experimentale asupra relației dintre comportamentele cu risc și apariția TPS / BPS. Studiul Alameda
(pag.135-140) (I.Necula Cioca);

- Relația medic-pacient (pag.171-191) (L.Diaconescu, O.Popa-Velea):
Teorii ale comunicării. Statusul social al medicului versus rolul social al pacientului.
Elemente de status și rol social al medicului.
Elemente privind rolul social al bolnavului.
Modalități verbale / non-verbale de comunicare.
Calități relaționale necesare medicului în comunicarea cu pacientul (pentru optimizarea actului medical).
Modificări actuale în planul relației medic-pacient.
Comunicarea cu pacienți dificili.
Comunicarea în situații-limită. Cazuri speciale (pacienții cu boli cronice, pacienții cu boli terminale (cancer, SIDA), comunicarea cu persoane avizate).
Particularități ale comunicării, funcție de vârstă.
Sindromul burn-out la medici.
Complianța terapeutică (aderența la tratament);

- Elemente de psihoterapie (pag.198-241) (O.Popa-Velea):
Considerații generale asupra psihoterapiei.
Calitățile necesare pentru exercitarea profesiei de psihoterapeut.
Contractul terapeutic (alianța terapeutică).
Factori care condiționează eficiența psihoterapiei.
Note comune tuturor psihoterapiilor.
Obiective comune tuturor psihoterapiilor.
Criterii de alegere a unei terapii sau alteia.
Câteva orientări în psihoterapie.
Principii și caracteristici de bază ale celor mai reprezentative tehnici psihoterapeutice (psihanaliza, psihoterapia cognitiv-comportamentală, psihoterapia experiențială, psihoterapia centrată pe client (rogersiană), psihoterapia scurtă, centrată pe obiectiv, psihoterapia suportivă, psihoterapiile de relaxare, muzicoterapia, hipnoterapia);

- Implicații psihologice ale tratamentului farmacologic (pag.249-262) (L.Diaconescu)
Balanța farmacologie-psihoterapie (raporturi, interacțiuni, greșeli, rolul potențator al psihoterapiei). Elemente psihologice aferente tratamentului medicamentos).
Efectul Placebo.
Dependența de medicament.
Efectele psihologice ale reacțiilor adverse ale medicamentelor.
Testele simplu orb / dublu orb.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://healthpsy.activebb.net
 
Bibliografie pentru examenul de Psihologie Medicala
Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Dept.Medical Psychology,Faculty of Medicine,Univ.of Medicine & Pharmacy Carol Davila,Bucharest :: Anunturi de interes general-
Mergi direct la: